ADVERTISEMENT

Konsikuénsia ‘Moruk’ ba Deputadu FRETILIN-PLP-KHUNTO ne’ebé Prosesa Pedidu Destituisaun PPN

Timor Post - Jeral
  • Share

DILI—Iha konsikuénsia moruk ba deputadu sira husi bankada FRETILIN, PLP ho KHUNTO ne’ebé asina pedidu destituisaun ba Prezidente Parlamentu Nasionál, Arão Noe, tanba bainhira pedidu ne’e hetan rejeisaun maka laiha tan oportunidade daruak iha lejislatura ida ne’e.

Jurista Senior Timoroan Amu Júlio Crispin esplika, pedidu destituisaun ba meza parlamentu nasionál tenke iha rajaun polítika no jurídika konstitusionál. Sé la ho rajaun rua ne’e maka pedidu ne’e konsideradu individamente ka la fundamentada.

ADVERTISEMENT
SCROLL FILA BA NOTISIA


Tanba ne’e, bainhira Prezidente Parlamentu simu pedidu ne’e no halo verifikasaun katak viola ka lae regularidade rejimental sira tuir artigu 17 (e) Rejimentu Parlamentu Nasionál (RPN). Nune’e mós Prezidente Parlamentu Nasionál sei verifika mós rajaun dívidamente katak rajaun ne’e polítiku de’it ka fundamentu ne’e jurídiku mós. Husi ne’e maka Prezidente Parlamentu Nasionál foin bele desidi rejeita ka lae dívida ida ne’e.

“Prezidente parlamentu bele rejeita pedidu ida ne’e hodi dehan katak pedidu ida ne’e la verifika regularidade rejimental no mós bele dehan katak pedidu ida ne’e laiha rajaun dívidamente fundamentada jurídikamente i konstitusionalmente,” Amu Crispin subliña ba Timor Post via telefone, Sesta (08/05/2020).

Bainhira ida ne’e akontese maka, Amu Cispin dehan, laiha ona dalan ba deputadu 1/5 ne’ebé prosesa pedidu destituisaun ba Prezidente Parlamentu Nasionál iha lejislatura ida ne’e.

Amu Crispin fundamenta argumentu ne’e ho baze ba norma sira ne’ebé vigora ona inklui artigu 16 (B), ne’ebé bainhira tama iha konflitu i la responde ba validade da norma ho fundamentu iha konstituisaun entaun interisadu sira ne’ebé maka afeta gravemente ba ninia dignidade pesoal no institusionál, nia bele husu ba tribunál atu halo fiskalizasaun kongkreta. Katak, normal ne’e konstitusionalmente válidu ka lae, hanesan haktuir ho forsa konstituisaun iha artigu 152.

Lee Mós :
PNTL identifica seis suspeitos dos confrontos em Laga

Nune’e, Amu Crispin dehan, norma sira ne’e sé mak iha forsa atu hatama, haree husi artigu 150, iha kazu ne’e Prezidente Parlamentu Nasionál bele hatama ou deputadu 1/5 ka liu bele prosesa ba tribunál. Katak, bele husu fiskalizasaun abstrata no bele husu fiskalizasaun kongkreta ba normas jurídika sira ne’ebé maka vigora hela.

Tanba ne’e, Amu Crispin dehan, destituisaun ne’ebé FRETILIN, PLP ho KHUNTO halo ne’e, Prezidente Parlamentu Nasionál bele halo petisaun ba tribunál ho forsa artigu 48 konstituisaun. Tanba ligadu ba material konstitusional, direitu pesoal ho interese jeral sira.

“Ne’e iha konflitu interese ne’ebé kria konflitu ba parte ida,” Amu Crispin konsidera.

Prezidente Parlamentu bele lori prosesu ba Tribunál Rekursu, ne’e iha durasaun loron lima hafoin simu pedidu destituisaun.

Maske nune’e, Amu Crispin mós salienta parte seluk kona-ba bainhira Prezidente Parlamentu aseita pedidu destituisaun ne’e, saida maka tenke halo maka, nia enkamiña kedas ba iha konferénsia líder bankada sira, maibé mós sei konfirma rekijitu rua ne’ebé refere iha leten katak, konferénsia líder bankada sira konfirma rejekitus kona-ba regularidade rejimental no rajaun dívidamente fundamentada.

“Sira diskuti iha ne’eba ba matéria rua ne’e. Maka, se sira konsensu entaun laiha problema (katak bele hakat ba ajenda plenária). Maibé sé laiha konsensu tenke halai ba votasaun husi líder bankada sira iha konferénsia ne’e,” Amu Crispin hatutan hodi dehan, maibé, bainhira votasaun mak liu mós foin ba fali iha Prezidente Parlamentu atu ajenda. “Ajenda ne’e obrigatóriu tuir artigu 16 (B) RPN depois de loron lima. Entaun Prezidente Parlamentu labele falta i labele iha impedimentu ruma atu Vise Prezidente sira labele substitui nia. Katak, kuandu ajenda ona maka Prezidente Parlamentu falta ka iha impedimentu ruma hodi la ba iha Parlamentu Nasionál, Vise Prezidente sira bele substitui kedas.

Lee Mós :
Talho Colega Furak pode encerrar por falta de higiene 

Maibé Amu Crispin halo prezunsaun katak, Prezidente Parlamentu la falta ka laiha impedimentu ruma no marka hela prezensa maka laiha fatin ba Vise Prezidente sira halo substituisaun. Katak, Prezidente Parlamentu obrigatoriamente halo ajenda iha loron lima nia laran (katak tenke ajenda durante loron lima nia laran hafoin líder bankada sira aseita ona ba ajendamentu ba plenária).

Maibé to’o iha pontu ida ne’e mós, Amu Crispin subliña, Prezidente Parlamentu mós sei bele uza hela nia poder iha plenária nia laran. Nia bele loke tiha sesaun plenária no aprejenta tiha ajenda i debate maka laiha konsensus, nia bele taka plenária no laiha votasaun.

“Ne’e duni prosesu ne’e la’ós fasil. Keta hanoin dehan prosesu ne’e fasil hela. Hakarak tuir lolo’os regra jurídika maka ida ne’e. Sé hakarak halo polítika de’it maka, ikus ne’e dehan, imi dehan ajenda, ha’u lakohi ajenda. I imi dehan plenária, ha’u loke tiha plenária, ha’u taka lalais fali. Ne’e polítika,” Amu Crispin komenta.

Portanto, Amu Crispin dehan, Prezidente Parlamentu bele halo buat hotu ho forsa hotu ne’ebé iha, tanba situasaun hanesan akontese tiha ona iha eis Prezidente Parlamentu Nasionál, Aniceto Guterres nia tempu.

“Ita iha tiha ona faktus anterior ne’ebé permite nia bele halo tuir,” Amu Crispin afirma.

Iha oportunidade, Amu Crispin subliña kona-ba liga situasaun polítika no jurídiku sira la’o iha Timor Leste liuliu ba poder órgaun titular sira nian, iha kazu ne’e liga ho destituisaun baPrezidente Parlamentu Nasionál, Amu haktuir, iha rejimentu parlamentu sistema parlamentu jurídiku Família Romana nian ne’e laiha regra destituisaun, iha de’it maka regra denúnsia ho rajaun estabilidade no seguransa ba órgaun soberania.

Lee Mós :
EUA - Senadores republicanos ameaçam não certificar votos se auditoria não for feita

“Ne’e prinsípiu da seguransa jurídika maka la fó dalan atu iha regra ba destituisaun. Tanba ne’e iha rejimentu parlamentu rai seluk nian, sira la hakerek ida ne’e. Sira hakarak parlamentu nasional ne’e nu’udar órgaun ida ne’ebé iha ninia lejislatura ne’e dura tinan lima no iha estabilidade parlamentar. Agora ida ne’e (rejimentu parlamentu Timor Leste)  hatama regra destituisaun ne’e viola ona prinsípiu seguransa jurídika ne’ebé bele halo, iha parlamentu ema balun gosta foti ba prezidente no la gosta hatun bainhira de’it. Nune’e de’it, prezidente parlamentu bele iha tinan lima nia laran troka dala lima,” Amu Crispin haktuir referénsia ne’e. No nia hatutan, tanba ne’e, iha rai seluk lakohi hatama regra destituisaun.

“Ita nian hahú mai ne’e laiha regra destituisaun. Ida ne’e foin mosu mai iha 2016. Iha alterasaun própriu ba de’it iha artigu destituisaun. Entaun iha aumentu ida ne’e maka Prezidente Parlamentu Nasionál bele husu fiskalizasaun konkreta ba tribunál katak norma ida ne’e (destituisaun) konstitusional ka inkonstitusional. Ha’u nia pontu de vista ne’e, norma ida ne’e viola prinsípiu da seguransa jurídika,” Amu Crispin hatete.

Prinsípiu importante rua ne’ebé orienta sistema jurídiku iha Timor Leste ne’e maka, prinsípiu da justisa no prinsípiu da seguransa jurídika ne’ebé inklui mós prinsípiu serteja jurídika. (cao)

 648 total views,  3 views today

Oinsa Ita nia Reaksaun iha Notisia Nee?
Like
Love
Haha
Wow
Sad
Angry
You have reacted on “Konsikuénsia ‘Moruk’ ba Deputadu FRETILIN-PLP-K…” A few seconds ago

Bele hare Video Seluk :
  • Share
ADVERTISEMENT
SCROLL FILA BA NOTISIA

Notisia Timorpost Seluk


Komentariu :
Timorpost.com. Respeita tebes Ita Nia opiniaun. Laran luak no uza etika bainhira hatoo opiniaun. Opiniaun iha Ita Nia responsabilidsde, tuir lei ITE.

Varanda
Kategoria
Video
Buka
Watch
Facebook
error:
Simu Notifikasaun Hosi Timor Post Online! OK No